Apus de soare

Apus de soare, in curtea vechiului castel
Inconjurat de ziduri reci din piatra
De dupa care latra un caine mititel
Un cavaler ce pare nemiscat in poarta

S-a innoptat si nimeni nu-i raspunde
Bietului cavaler ce sta si-astepta
Sperand ca poate, astazi, o sa-si vada
Printesa lui, cu ochi de ciocolata

Sinistru canta orologiu-n noapte
Si o lumina se aprinde sus in turn
Doar vant nebun ce se mai bate
Cu frunzele uscate de pe drum

Ce simte oare mandrul cavaler acum?
Privind la umbra ce se-ascunde intre perdele
Cum sangele ii fierbe in vene?
Batai de inima rebele?

Nu! mandrul cavaler suspina
Si duce incet mana la piept
Rostind cu glasul stins catre lumina:
Bine-ai venit! de cand te astept

Ah! de m-ai primi cu bratele deschise
La pieptul tau sa ma strivesti
Te-as lua cu mine sa intram in vise
Si mai tarziu sa devenim povesti

Printesa mea cu ochi de ciocolata
Si gura de capsuna coapta
Mai spuse cavalerul printre soapte
Pornin-d cu pasi greoi in noapte

Ramane in urma fantoma vechiului castel
Inconjurat de ziduri reci din piatra
Si la fereastra carui plange incet
Printesa cea cu ochi de ciocolata