.gif)
(sursa foto)Dar undeva intr-un taram de umbre si mister
Taramul viselor,sperantelor desarte
Purtand povara amintirilor
Pribege,sufletele noastre
Trecutul ne apropie,prezentul ne desparte
Ne regasim apoi ne pierdem iar
Iar soarta clipe reci ne-mparte
Ca intr-un film ce-i drept,un pic bizar
Taramul viselor,sperantelor desarte
Purtand povara amintirilor
Pribege,sufletele noastre
Trecutul ne apropie,prezentul ne desparte
Ne regasim apoi ne pierdem iar
Iar soarta clipe reci ne-mparte
Ca intr-un film ce-i drept,un pic bizar
Asa mi te amintesc eu,ai dat buzna in sufletul meu,te-ai cuibarit acolo si nu ai vrut sa mai pleci pentru ca era cald si bine.Iar eu desi reticent la inceput am invatat sa te iubesc asa cum erai,un zambet,naiv si incapatanat.M-ai luat de mana si m-ai invatat ca iubirea furnica,ca cerul e albastru si stelele nu pot fi numarate.Dar cum minunile nu tin mult timp decat in romanele siropoase,nici a noastra nu a tinut.Insa,am invatat cate ceva din toate cate am petrecut impreuna.
Am invatat ca dragostea iti poate lua mintile si nu dureaza decat atat timp cat vrem noi sa dureze.Un prieten drag spunea candva ca "Omul e sclavul trairilor sale,naiv in fata destinului pentru ca o ia mereu de la capat fara sa inteleaga ca uneori nu se poate" asa am facut si noi am luat-o mereu de la capat si ne-am pierdut din nou la prima rascruce de drumuri.Imi suna in minte cuvintele adresate mie in ultima zi impreuna "sper ca destinul sa nu se incapataneze sa ne mai lege destinele"uite ca intr-un final dorinta ti-a fost indeplinita.Vei ramane in continuare doar o amintire,o fila din jurnalul in care viata va mai scrie si alte pagini,astazi triste,maine vesele.O amintire peste care timpul o sa astearna praf,o amintire si nimic mai mult....Si ma intorc la toamna ce danseaza cu frunze peste sufletul meu soptind: "si totusi a fost a ta"
Am invatat ca dragostea iti poate lua mintile si nu dureaza decat atat timp cat vrem noi sa dureze.Un prieten drag spunea candva ca "Omul e sclavul trairilor sale,naiv in fata destinului pentru ca o ia mereu de la capat fara sa inteleaga ca uneori nu se poate" asa am facut si noi am luat-o mereu de la capat si ne-am pierdut din nou la prima rascruce de drumuri.Imi suna in minte cuvintele adresate mie in ultima zi impreuna "sper ca destinul sa nu se incapataneze sa ne mai lege destinele"uite ca intr-un final dorinta ti-a fost indeplinita.Vei ramane in continuare doar o amintire,o fila din jurnalul in care viata va mai scrie si alte pagini,astazi triste,maine vesele.O amintire peste care timpul o sa astearna praf,o amintire si nimic mai mult....Si ma intorc la toamna ce danseaza cu frunze peste sufletul meu soptind: "si totusi a fost a ta"
3 comentarii:
:|
Ai un talent nativ de a scrie sau sentimentele te incurajeaza?Sunt impresionata...am citit si recitit articolele tale...e fascinant cum ilustrezi ceea ce simti in aceste randuri...intr-adevar deosebit.
@d33@_89
Ma faci sa rosesc,.Nu scriu pentru public sau comentarii, ci pentru ca ma linisteste.Nu imi caut cuvintele, le las sa vina de la sine si intotdeauna scriu ceea ce simt.Daca asta se numeste talent atunci asa o fi.
Trimiteți un comentariu