un gand ratacit printre multe altele

....."Cateodata nu exista cuvinte sa ne putem exprima parerea de rau...pentru ca nu le-am inventat"

...e usor sa spui imi pare rau,te face sa te simti impacat cu raul pe care l-ai facut,dar chiar daca primesti intr-un sfarsit iertarea acesta ramane facut...nu as vrea sa-ti fac rau niciodata si niciodata nu ti-am scris pe un ton antipatic cu buna stiinta...iar daca am facut-o,a fost ceva involuntar si imi cer scuze ...am vrut sa te fac sa zambesti mai mult pentru ca am crezut ca facand lucrul asta te voi scapa de tristete...si poate ca din exces de zel am facut o greseala....eu stiu cum e sa te ascunzi in spatele unei masti,sa lasi impresia ca esti puternic si de neclintit,dar ajuns in fata oglinzii nu iti mai poti ascunde trairile,iar masca devine inutila pentru ca nu mai poate acoperi realitatea clipei trecute si nici iluzia celei ce vine.....esti povestea mea inca nescrisa,momentul de magie cu care am reusit sa ma pacalesc pana si pe mine.Astazi! iti cer sa ma ierti,sa ma ierti ca am uitat sa-ti cant versuri asemeni unui trubadur ratacit in drumul sau spre marea scena,sa ma ierti ca am uitat sa zambesc si am uitat sa-ti daruiesc o floare...sa ma ierti caci ti-am promis marea cu tot cu valuri albe si sirene....si am uitat ca ti-am promis!


Astazi,asist la inmormantare
Cu cripte,ciocli,bocitoare
Cu crematoriu si sicrie
Gropari barbosi si resemnare

Azi imi ingrop speranta pentru maine
Iluzia,facuta ieri
Promisiunea pentru tine
Si toate cele sapte primaveri

Si o sa pun in cripta la intrare
Toti pasii in care ne-am pierdut
Penelul,scripca si-o tigare
Un teanc de pagini albe,si-un sarut

In nisa unde ar fi inghetat statuia
O sa-mi asez uitarea....si atat
Iar unde ar fi ars faclia
Imi pun o banca si ma mut
Sa-i scriu o ultima scrisoare
Cu iz perfid de resemnare
Mariei-sale Belzebut