Egoism&nostalgii

O zi placuta si tare linistita.(e si normal daca am lenevit toata ziua si mai sunt si platit pentru asta).
M-am trezit dis-de-dimineta cu o carte alaturi, carte pe care din nu stiu ce motiv nu reusesc sa o citesc, zace de vre-o saptamana pe noptiera.Banuiesc ca sa saturat sa fie ignorata si a luat decizia de a se face citita cu orice pret, chiar daca asta inseamna sa bantuie noaptea prin patul meu.Ciudat nu?
M-am trezit zambind cu gura pana la urechi, privind la copilasii galagiosi cu buchete de flori in maini, fundite in par, papioane sic, costumase perfect calcate si parinti pe chipul carora se citea cu usurinta mandria.In vremea mea uram din suflet prima zi de scoala.Era singura zi din an in care era musai sa port camasa alba apretata, sa am inel la cravata, sa-mi straluceasca pantofiorii si sa ma chinui multe ore sa-mi asez parul care se incapatana sa stea numai cum vroia el.Si binenteles ca mamei ii dadeau lacrimile, ca de, eram frumusel nevoie mare.Numai ca minunea nu tinea nici macar o zi, camasa era transformata intr-un mod futurist cu picaturi de cerneala, pantofii faceau cunostinta cu talentul meu de fotbalist, iar inelul de cravata il schimbam pe gume la un leu.Aveam deja pregatit textul pentru mama:"l-am pierdut".Razbunarea era dulce, stiind ca avea sa caute mult si bine altul.Ma apucau furnicaturi bizare cand trebuia sa stau frumos la rand in careu si falsam intotdeuna imnul numai ca sa fiu un fel de "gica contra" si sa ma amuz de profesoara care venea sa ma traga de perciuni, pentru ca nu aveam.Binenteles ca era destul de inventiva si gasea repede solutii cand era vorba sa o incasez.Incendiatorul, era porecla mea si nu cred ca vreti sa stiti de ce.Cred ca treaba asta cu chibriturile e o obsesie desi nu sunt piroman.Prin clasa a cincea am dat foc,neintentionat la banca.La una din serbarile care se tineau la scoala(singura de care imi mai amintesc si am si o poza pe undeva) purtam o pancarta pe care scria "chi" si trebuia sa spun ceva legat de chibrituri, nu mai stiu.Cand ma gandeam sa-mi botez blogul "fetita cu chibriturile" a fost primul nume ce mi-a venit in cap.Cam bizare coincidentele astea nu!?!
"Nu lasa pe maine ce poti face azi" se spune, eu am lasat tot pe maine pentru ca azi am vrut liniste.Am vrut sa ma bucur de nostalgiile ce ma incercau de dimineta si am si facut lucrul asta.Cu capul in nori mi-am fost si a fost bine.Maine o sa-mi iasa pe ochi dar astazi...astazi am trait numai pentru mine!