Bietul Ghită BoB, pârdalnica crăpatură si the killer phrase

De când trecuse silit de împrejurări la regimul cu sardine, bietul Ghitã BoB devenise un om chinuit de insomnii. Mãcinat de dorul diminetilor în care ar fi putut fi lesne confundat cu o valiza uitată în garã se foia pe canapeaua incomodă, irirtat la culme de ciripitul unor vrãbiute ce îsi disputau la fereastră câteva resturi de cozonac. Ca tabloul sã fie perfect, crãpãtura din tavan, de altfel motivul trecerii domniei sale la regim, se lătise într-un zâmbet batjocoritor. Tot ce îsi dorea acum, pe lânga o pusca cu alice sau măcar o prastie, era delicioasa ciorbicã de pui preparată cu maiestrie de Anhelica si vre-o câteva sãrmãlute în foi de varzã. Situatia devenea insuportabilă deci se impuneau  masuri drastice. Schită repede un plan de bataie si trecu fără rezerve la punerea lui în aplicare.
   In bucătărie începu operatiunea "micul dejun", operatiune ce avea ca scop îmbunarea Anhelicai, care printre altele detinea si functia de bucatar sef. In urma delicatei operatiuni cazură victime o cească, două farfurii si prajitorul de paine. Totul pentru o cauză nobilă avea să se scuze el mai tarziu.
   Cu aerul amorezului căzut în dizgratie pătrunse în dormitor, ignorând avertismentul în format A4 lipit pe usă:

ORICE ÎNCERCARE DE A OBTINE IERTAREA VA AVEA CONSECINTE NEDORITE URMATE DE REPERCURSIUNI IMEDIATE !

  Departe de frământarile sotului, Anhelica dormea linistita în patul cu baldachin ce costase o avere.
BoB aseză cu grijă tava cu de-ale gurii pe noptiera si se strecură în pilota caldă masând cu măini tremurânde spatele pe jumatate dezgolit al năbadioasei sale sotii, condimentând momentul cu pupe dulci plasate strategic.
Anhelica toarse ca o pisică lenesă si îl privi somnoroasă. Simtind momentul prielnic, bietul Ghită BoB profită de ocazie lansând fraza ucigasă, menită sa topească ghetarul din inima consoartei mai abitir decât încălzirea globală
  - Madmuazel, avec votãr permision...
Privită la început cu îndoială, celebra frază fu preluată ulterior cu succes, de către amicii bietului Ghită, Metilică Cocârţ si Pandele Culbutoru'

   Au urmat 10 minute intense pe care nu le putem reproduce aici si două ore de negocieri la sânge în urma cărora eroul nostru promise solemn ca va duce în fiecare zi gunoiul si nu va mai trage cu ochiul la decolteul vecinei de la doi.
  In aceeasi zi, mult mai târziu, în timp ce Anhelica învârtea de zor parjoalele fredonand parlez moi d'amour, crăpătura din tavan îsi dadu obstescul sfrasit în luptă dreaptă cu spaclul manuit cu dibăcie de bietul Ghită BoB.

Premiu

Prietenul Cell61 mi-a oferit cu marinimie premiul "Superior Scribbler". Mă simt onorat că s-a gandit la mine si îi multumesc. Premiul vine si cu un set de reguli ce trebuiesc respectate :

1. Fiecare Scriitor Superior (S.S.) trebuie sa dea mai departe premiul la cinci prieteni bloggeri speciali.

2.  Fiecare S.S. trebuie sa isi creeze o legatura pe net la blogul (si autorul-blogger prieten) de la care el a primit premiul.

3.  Fiecare S.S. trebuie sa isi prezinte premiul pe blog si sa adauge un link la acest post, care explica ce este cu premiul.

4. Fiecare S.S. care a castigat premiul este rugat sa viziteze acest post si sa isi adauge numele la Mr.Linky List astfel incat sa existe o evidenta a fiecarui ins premiat

5. Fiecare S.S. trebuie sa posteze aceste reguli pe blogul lui.

Premiul merge catre : 
Teodora - pentru modul inedit în care îsi prezintă bijuteriile.
Liz - pentru dorintele simple si erotismul adesea utopic. 
Angela - pentru minunatiile de cuburi.
Andrei S. - pentru pietrele din neant.
Dina - The last Hippie-Hugging tree.


                                 

                                 

                                 


 

Acolo în

Acolo în, prin vânt bat frunzele, întunericul luminând calea licuricilor porniti la drum în căutarea ambroziei. Acolo în, secundele durează o vesnicie, timpul fiind doar o legendă uitată în ungherele mintii. Acolo în, prin lanurile de cactusi înfloriti, zburdă baloane de săpun, iluziile devin dorinte împlinite, pârâiasele abundă de fluturi colorati în culorile curcubeului în timp ce pescarii îsi aruncă unditele în iarbă, asteptând pestii să muste. Acolo în, fiecare început aduce cu sine nemurirea


Particip la concursul organizat de Trilema.

Moment "poetic"

(sursa foto)

Femeia cu ochi de ciocolată

ce îmi zâmbeste sters din poza de pe noptieră

mi-a fost cândva iubită si consoartă

prieten confident, ajunsă astăzi... menajeră

Femeia cu buzele precum căpsuna coaptă

pe care am curtat-o timp de-un cincinal

s-a transformat din dulcea muză

în nemilos-despotic...general

Femeia cu pielea fină si trupul de silfidă

ieri frumusetea cu părul parfumat

se întreabă tristă în oglindă

de ce s-a transformat într-un...blindat

Din cugetările bietului Ghită BoB, care, de vre-o trei zile doarme în cadă învelit cu presul de la usă, molfaind abătut sardine în sos tomat.

Ai luat cu tine

Ai luat cu tine jumătatea mea cea bună
Cu zgomot usa ai trântit în urma ta
Sub streasină un turture îsi plangea de milă
In timp ce frigul iernii se sfârsea
Ai luat cu tine ultima amintire
In care pribegeam prin neguri cautand lumina
Ce vine cand sătul de asteptare
Peste a vietii scena tragi încet cortina
Ai luat cu tine urma pasilor
Sa nu te pot gasi de-as încerca
Printre ruinele rămase în urmă
Sa caut în moloz pe bâjbâite
Ceea ce-mi va lipsi de astăzi înainte

(sursa foto)

Leapsa cu cărti

Leapsa preluată de la prietenul Harold Smith cunoscut si ca Cell61

1.Când citiţi, pentru a marca locul unde aţi rămas cu lectura, folosiţi semne de carte sau îndoiţi paginile?
 Intotdeauna semnul de carte, am făcut o pasiune din reconditionarea cărtilor vechi si detest oamenii ce consideră cărtile ca pe bunuri de unică folosintă.
2. Aţi primit în ultimul timp o carte drept cadou şi, dacă da, care a fost aceasta?
 O culegere de citate si cugetari de la fosta prietenă si Toamna Patriarhului de la tătutul meu.
3. Citiţi în baie?
Niciodată cărti
4. V-aţi gândit vreodată să scrieţi o carte şi, dacă da, care ar fi fost aceasta?
 Dacă as avea talent cu sigurantă as scrie  Science Fiction.
5. Ce credeţi despre colecţiile de carte de la noi?
Initiativa e demnă de toata lauda atat timp cat cărtile nu sunt păstrate în tiplă asezate frumos în bibliotecă pentru simplu motiv că "dau bine". 
6. Care este cartea preferată?
Frank Herbert- ciclul Dune
7. Vă place să recitiţi unele cărţi şi care ar fi acestea?
Am recitit cu placere: Orson Scott Card-Jocul lui Ender
Asimov- seria Fundatia
Stendhal- Mănăstirea din Parma   
8. Ce părere aţi avea de o întâlnire cu autorii cărţilor pe care le apreciaţi şi ce le-aţi spune?
Probabil as fi prea emotionat ca să scot vre-un sunet, cu sigurantă as asculta
9. Vă place să vorbiţi despre ceea ce citiţi şi cu cine?
Cu oricine, important este să ai cu cine.
10. Care sunt motivele care vă determină să alegeţi o carte pe care să o citiţi?
De regulă mă aleg ele pe mine.
11. Care credeţi că este o lectură “obligatorie”, o carte pe care cineva trebuie să o citească? 
Simone de Beauvoir- Toti oamenii sunt muritori
12. Care este locul preferat pentru lectură?
In pat pe burtă sau în fotoliu
13. Când citiţi ascultaţi muzică sau lecturaţi în linişte?
Intotdeauna în liniste, mă pot concentra
14. Vi s-a întâmplat să citiţi cărţi în format electronic?
Uneori, însa nu îmi face plăcere
15. Citiţi numai cărţi cumpărate sau şi pe cele care sunt împrumutate?
Si-Si, dar daca îmi place o cumpar, sunt bibliofil.
16. O carte este pentru mine… Cum aţi descrie o carte?
O aventură traita întotdeauna altfel.

Becu` buclucas

Ca să scape de gura consoartei ce dăduse de la o vreme în patima sindromului "eco-friendly", bietul Ghită BoB si-a îmbrăcat plictisit pardesiul luand-o paş-paş spre piata să-i cumpere un bec economic. Pe drum se tot gândea cu ce sunt mai economice becurile astea, or fi consumând ele mai putin, dar si lumina lor e mai plăpândă, în plus contin si jumatate din elementele nocive din tabelul lui Mendeleev.
Odata ajuns la magazin, a flirtat putin cu duduia tinerica tragand din cand în când cu ochiul la decolteul generos al acesteia si a cerut printre dulcegarii si un bec economic.
Ajuns acasa l-a montat cu grija în lustră întelegand în sfarsit conceptul, nu functiona !
- Sa vezi de acu` economie nevasta, si-a zis în sinea lui usor amuzat. 

(sursa foto)

Scrisoare către un eu dintr-o altă dimensiune

 "...Tare târziu am realizat că sunt lucruri pe care le pot face fără sa-mi pese că cineva mă poate judeca. Sa fie asta oare adevărata libertate?..."      (din cugetarile bietului Ghita BoB)
                                                                                                             


Noi aici suntem bine, atât cât se poate spune că suntem bine, zi de zi uităm să zambim. Poate nici nu avem motive trăind zi de zi amenintati cu sfârsitul. Dacă nu e încălzirea globală atunci e anomalia din câmpul magnetic, pandemiile de gripă, vre-un meteorit rătăcit, depresiile violente cauzate de criza financiară, stirile de la ora cinci, americanii sau dacă toate astea dau gres mayasii si al lor calendar ce  prezice un sfarsit brusc în 2012. Suntem mai posaci dar nu-i nimic, încă mai avem iubirea, sentimentul efemer ce ne va salva în cele din urmă. Ooo, da! iubirea rostită în ploaie printre lacrimi, cântată din cele mai vechi timpuri de poeti în versuri nemuritoare si de trubaduri în cantecele din jurul focului. Iubirea naivă ascunsă în te iubesc-ul desenat pe geamul aburit din maxi-taxi, iubirea pe care am uitat să o traim transformând uneori un sentiment atât de pur în telenovelă fără happy-end. Avem atât de multe lucruri pentru care lumea noastră ar merita salvată, gânguritul porumbeilor ce se ascund în podul casei, păpădiile suflate în vant prin veri prea fierbinti, inocenta din ochii copilului ascuns in fiecare dintre noi, otravit cu gânduri negre desi el poate si-ar fi dorit câteva firmituri de turtă dulce, mirosul de munte în aerul diminetilor cu  liliac, primul fulg de nea ce se topeste pe obraz amintindu-ti că viata nu e decât o secundă într-o vesnicie, prima adiere de vânt a toamnei si curcubeul născut de primul strop de fericire venit pe neasteptate de nicaieri.  Avem atât de multe si totusi atât de putine care să ne bucure cu adevărat. Sărutul dulce-sărat al marii e astăzi doar un iz expirat de manea, aglomerat, scump si degeaba criticat. Alergăm orbi dupa faimă desi nu e decât o iluzie ce se vinde bine si dureza putin. Lumea noastră e atât de competitivă încât am dat uitarii bunul simt călcand în picioare visele celor ce înca mai cred în ele, neobositi în drumul nostru către un succes inexistent.

.